Bucovina - Luna Preste Varfuri

Preste varfuri luna trece Si se-ascunde-n cate-un nor, Ma imbratiseaza rece si fuge cu al meu dor. Pe sub cetine de brad pe sub codri, pe carari luna si-a ei raze albe fac naluci si aratari Numai una-i cea mai draga dupa care-alerg de zor cand s-o prind s-o strang in brate luna fuge iar in nori. Ostenit de-atata fuga cat hodina pe-un pietroi, insa luna reapare - licurici in juru-mi roi. Aripe de-ndata-mi pun si cu foc m-arunc spre stele sa prinz luna rece-n zboru-i sa prinz dragostele mele